DOROȚCAIA
"Ca să știi cine ești,trebuie sa știi de unde vii" Doroțcaia...aici toate drumurile duc spre sufletul meu,copacii îmi șoptesc din tainele vieții,aici soarele răsare doar pentru mine,aici eu sunt acasă...
duminică, 12 iunie 2011
Legenda satului

Pe un picior de plai,
Pe-o gura de rai...
De mult tare, pe când aceste pamânturi erau un adevărat colț de paradis în așteptarea cuplului adamic, un cioban pribegea alături de oile și fluierul său, cei alinau sufletul cuprins de dor. Rătăcind, ciobanul a dat peste niște locuri cu iarbă verde și mănoasă, cu izvoare cu ape reci. Cuprins de dor și fermecat de frumusețea acestor locuri,ciobanul adormi...Când se lasă seara, somnul său liniștit fusese întrerupt de răcoarea serii. Atunci descoperi că oile sale nu erau lânga el, cobori în vale și le văzuse păscând pe malul batrânului Nistru însoțite de o fata ce culegea flori, de care se îndrăgosti. Ciobanul și fata pe nume Dora au ramas să-și construiască casa pe malul Nistrului, iar locul întâlnirii lor, ciobanul l-a numit Doroțcaia, în cinstea frumoasei ce i-a alinat dorul!
Movilă funerară
Icoană din lemn
În satul Doroțcaia a fost atestată în anul 1768 biserica din lmen Mihailovscaia,județul Tiraspol. Această localitate exista înca atunci când stăpâneau turcii pamânturile Oceakov; aici deja trăiau moldoveni care aveau biserici împletite din nuiele. Există dovezi scrise din 1768, conform cărora pe teritoriul satului era construită o biserică rară din lemn ,fondată sub ctitoria Preasfințitului mitropolit moldovean Daniil. În anul 1819 a fost construită biserica din piatră,ruinata complet.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
